Federația Română de Fotbal a ajuns anul trecut la 167 de persoane angajate: un număr nemaiîntâlnit în istoria centenară a instituției nici pe vremea comunismului, nici măcar în cea a nepotismului fățiș din vremea lui Mircea Sandu.
Noul președinte Răzvan Burleanu a preluat instituția, în martie 2014, cu o schemă de personal oricum foarte încărcată (Mircea Sandu își angajase la FRF, la un moment dat, chiar și nepotul), de 149 de angajați, și se părea că e imposibil ca această cifră uriașă să fie depășită vreodată. Recordul a rezistat însă puțin timp.
Date oficiale pe 2018 din raportul Comisiei de Cenzori a FRF. ProSport deține documentele contabile ale FRF și pe anii precedenți
„Structura obeză” de dinainte de 2014 a căpătat „obezitate morbidă” după descălecarea lui Burleanu în curtea FRF
Una din ideile centrale ale discursului noului președinte Răzvan Burleanu, când a descălecat la federație, a fost chiar aceasta: se va eficientiza activitatea, schema de personal va fi suplă, fără angajări inutile, fără pile și prieteni care să primească sinecuri.
Imberbul șef al FRF a pornit în forță, concediind – instanțele aveau să dovedească ulterior că abuziv – numeroși oameni despre care Burleanu spunea că erau moșteniți de la Mircea Sandu cu stilul de lucru de pe vremea acestuia, adică mai mult la țigară sau lipsă la apel decât la treabă. S-au plătit, câțiva ani, sute de mii de euro despăgubiri către angajații dați afară fără temei legal. Apoi, în 2016, după ce s-a făcut „curățenie”, numărul angajaților a explodat pur și simplu, depășindu-l chiar și pe cel din epoca Mircea Sandu: 158 de oameni. În 2017, când banii primiți de la UEFA pentru participarea la Euro 2016 s-au terminat, numărul de oameni plătiți cu acte de federație a scăzut din nou: 127. Anul trecut, însă, odată cu campania electorală pentru un nou mandat în fruntea FRF, Răzvan Burleanu a dus numărul angajaților federali la cel mai înalt nivel din istoria instituției: 167.
Cifrele obținute de ProSport arată că federația a avut în 2018
– 117 angajați cu contract individual de muncă,
– 20 de angajați cu contract de mandat – colaboratori (membrii comisiilor) și
– 30 de persoane cu contract de activitate sportivă (membrii staffurilor de la loturile naționale).
În total, 167 de persoane.
Dacă păstrăm comparația făcută de Burleanu în toamna lui 2013 între schema de personal a FRF și un om supraponderal, se poate spune că „omul gras” din perioada lui Mircea Sandu s-a îngrășat atât de tare în mandatul noului președinte încât acum ar trebui scos cu pompierii din casă
„FRF este o structură obeză, birocratică. Are 132 de angajați” Răzvan Burleanu în toamna lui 2013, înainte de a deveni președintele federației
ondul de salarii plătit pentru acești oameni a fost, în 2018, de
– 17.955.364 lei, la care s-au adăugat
– 317.681 lei cheltuiți cu asigurările sociale și
– tichete de masă în valoare de 266.399 lei. În total, 18.539.444 lei (4.002.000 euro la cursul de schimb de 4,632 lei/euro folosit de FRF în actele contabile corespunzătoare anului trecut).
Fondul de salarii este în scădere față de cel din 2017 cu 770.000 de euro. Rămâne însă cu 1,2 milioane de euro mai mare decât cel din ultimul an cu Mircea Sandu la cârma FRF și reprezintă una din principalele surse de cheltuieli ale federației.
Practic, suma dată pe salarii de Burleanu anul trecut a reprezentat 76% din ajutoarele și subvențiile de la FIFA și UEFA. Cele două foruri internaționale au susținut federația cu 5,268 milioane de euro, bani nerambursabili.
ProSport a scris deja zilele trecute că FRF a terminat anul 2018 cu pierderi reale de 3,78 milioane de euro (din care declarați oficial 820.000 de euro)
Golul lăsat în organigramă prin concedierea abuzivă a „neisprăviților lui Mircea Sandu” – umplut cu vârf de „managerii lui Răzvan Burleanu”. Fondul de salarii a explodat imediat
O socoteală simplă arată că venitul mediu pe cap de angajat la FRF a fost, în 2018, de 1.996 euro/lună.
În actuala federație, discrepanța între salariați este însă uriașă.
Supraviețuitorii epocii Mircea Sandu, funcționarii de rând care încă mai țin activitatea pe linia de plutire, sunt cu salariile nemărite sau mărite foarte puțin față de 2014.
Burleanu și colaboratorii apropiați și-au acordat salarii exorbitante, comparabile cu ale unor directori de bănci. În federație au fost aduse, pe filiere neclare, și o serie de personaje venite de niciunde, fără nicio legătură cu sportul, și angajate pe posturi de „consilieri” și directori – de asemenea, pe salarii uriașe. De departe cea mai mare atenție s-a acordat, în mandatul lui Burleanu, departamentului „Comunicare”, foarte stufos și însărcinat cu promovarea intensă a imaginii noului președinte.
Pentru „branduirea” lui Răzvan Burleanu ca priceput administrator, bun manager, om care îndrăgește copiii, personaj popular etc. s-au investit resurse uriașe.
ProSport a scris la vremea respectivă despre cazul broșurii tipărite de FRF în condiții grafice de excepție la editura „Vitrina”, din Cluj (legăturile cu Vasile Dâncu au fost negate vehement), și unde poza lui Burleanu apărea de 9 ori în diverse ipostaze, alături de informația că ar fi crescut numărul de fotbaliști din România de aproape 3 ori în 2 ani.
La ce sunt folosite resursele umane ale FRF în mandatul Răzvan Burleanu: se publică broșuri omagiale, în care poza șefului apare pe aproape fiecare pagină și sunt raportate creșteri explozive, de 270% în doar doi ani, ale numărului de fotbaliști din România. Federația tipărește această maculatură de care râde tot fotbalul românesc la o editură din Cluj, în condiții grafice de excepție și pentru un preț corespunzător. „Vitrina” a primit de la FRF, între octombrie 2014 și decembrie 2017, suma de 710.000 de euro
Anul trecut, în timpul campaniei electorale pentru un nou mandat de șef la FRF, Răzvan Burleanu a pus angajați ai federației să scotocească în arhive după documente compromițătoare despre contracandidatul Ionuț Lupescu. A rezultat un serial publicat pe site-ul personal al președintelui FRF în care s-au divulgat facturi, contracte cu diverși parteneri, cifre și documente confidențiale prin care se încerca acreditarea ideii că Lupescu ar fi mai nociv la conducerea federației decât Burleanu.
Întrebat într-o conferință de presă de jurnalistul Silviu Tudor Samuilă, de la Telekom Sport, dacă e normal să folosească resursele, actele contabile și angajații FRF pentru campania electorală personală și ca să producă articole pentru propriul site, Burleanu a spus că nu vede nicio problemă. Citiți aici întrebările puse de jurnalist și răspunsurile incredibile ale lui Răzvan Burleanu.
Una peste alta, venirea lui Burleanu în locul lui Sandu la vârful FRF a însemnat mai ales dublarea imediată a cheltuielilor cu salariile.
Răzvan Burleanu și Vasile Dâncu, politician PSD din Cluj, au urmărit multe meciuri ale naționalei împreună, din tribuna oficială. Patroana editurii clujene „Vitrina”, beneficiară de contracte cu FRF în valoare de peste 700.000 de euro în doar trei ani, a susținut că nu are legături cu Dâncu. Anul trecut, când au apărut actele privind contractele dintre FRF și Vitrina, reporterii ProSport au fost sunați de intermediari care au stăruit să nu publicăm nimic despre acest subiect deoarece „este irelevant”
2015-2018 cu Burleanu la FRF: 18,3 milioane de euro pentru salarii, 2,6 milioane de euro pentru investiții
Interesantă este o comparație plecată de la alt punct pe care președintele actual al FRF a insistat foarte mult în campania electorală și în primii ani de mandat. Burleanu a subliniat, peste tot unde a avut ocazia, că pe vremea odioasei guvernări Mircea Sandu s-au cheltuit banii aiurea și că, în mandatul său, prioritate absolută vor avea investițiile. Că va fi foarte preocupat să sporească infrastructura și că spre activitatea sportivă și investiții se vor îndrepta, în proporție covârșitoare, resursele FRF.
Cifrele nu susțin însă deloc aceste promisiuni. ProSport a consultat datele oficiale ale FRF în mandatul lui Răzvan Burleanu și a descoperit că lucrurile stau exact pe dos. În calculul nostru am decis să excludem anul 2014, despre care actualul șef al federației ar putea invoca (justificat, dealtfel) că a fost bugetat în perioada Mircea Sandu și, deci, parte a „grelei moșteniri”. Am socotit cât a alocat FRF, între 2015 și 2018, pentru investiții destinate activității fotbalistice și cât pentru salariile personalului angajat.
Au rezultat următoarele cifre:
În 2015:
– Investiții: 464.000 euro – Salarii: 4.620.000 euro
În 2016:
– Investiții: 556.000 de euro – Salarii: 4.940.000 de euro
În 2017:
– Investiții: 715.226 euro – Salarii: 4.770.000 de euro
În 2018:
– Investiții: 883.249 euro – Salarii: 4.002.000 euro
Așadar, în epoca Răzvan Burleanu, FRF a alocat, în total:
– 2.618.475 euro pentru investiții și – 18.332.000 de euro pentru salarii
În oricare din anii cu Burleanu la conducere, fondul de salarii a fost aproape dublu față de banii alocați investițiilor în tot mandatul noului președinte
Mircea Sandu a construit baza de la Mogoșoaia, Răzvan Burleanu nu poate s-o întrețină
Pentru comparație, în perioada de tristă amintire a lui Mircea Sandu s-au făcut investiții de aproximativ 10-12 milioane de euro doar pentru construirea Casei Fotbalului (circa 2,2 milioane de dolari în 2000), a Bazei sportive de la Mogoșoaia (aproximativ 4-4,5 milioane de euro) și a Bazei sportive de la Buftea (circa 5 milioane de euro).
ProSport a dezvăluit ulterior că prețurile, cel puțin în cazul bazei de la Buftea, au fost umflate cu mult peste nivelul real.
Între timp, meciurile de calificare ale tricolorilor mici la Europenele sub 17 ani de anul trecut nu s-au putut juca la Mogoșoaia pentru că noii șefi ai FRF au neglijat întreținerea sistemului de încălzire a gazonului. Partidele respective au fost mutate pe stadionul din Ploiești în ultima clipă când oficialii UEFA au constatat că, după o ninsoare, terenul de la Mogoșoaia a devenit impracticabil.
Conform actelor oficiale ale FRF aflate în posesia ProSport, administratorul bazei de la Mogoșoaia este tot șeful federației, Răzvan Burleanu.
1.598.475 de euro a cheltuit pe investiții FRF în 2017-2018 8.772.000 de euro a cheltuit pe salarii FRF în 2017-2018
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER